joi, 25 iunie 2009

Nopti pierdute


Atatea valuri zbucuiumate ma lovesc in fiecare noapte, razbat printre ele plina de teama si cu lacrimi in ochi. Hainele imi sunt ude mi se lipesc reci de pielea calda si zgariata, alerg, alerg, alerg dar incontro ma indrept? Unde fug sa imi indur veacurile?

Atatea nopti am pierdut Doamne, scaldate-n agonie. Refuzand sa iti ascult glasul calm si duios, care ma chema.

Mi-ai spus sa nu ma tem, nu Te-am ascultat, mi-ai spus sa iti las Tie toate poverile mele, dar eu ti-am intors spatele.

Mi-am inchis ochii, mi-am acoperit urechile. M-am inchis intr-o colivie incercand imi rezolv problemele in singuratate, m-am crezut mult prea cacapila de a-mi conduce viata, iar astazi Doamne vin cu regret la picioarele Tale sa imi cer iertare. Mi-am dat seama ca fara tine Doamne sunt un nimic pe-aceasta lume, ca fara Tine problemele imi vor ucide sufletul in loc sa mi-l intareasca.

Vars lacrimile regretului la crucea Ta Isuse indura-Te de mine! Doar Tu imi poti spala sufletu ranit in sangele Tau!

M-antorc Doamne la Tine, Tata scump ce m-ai iubit si ma iubesti si-acum cand zdobit cad la picioarele Tale!

Iarta-ma Doamne! Iarta-ma!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu